Ergonomia

Ergonomia este disciplina adaptarii muncii la om, avand ca obiect rationalizarea efortului la locul de munca. In momentul actual, ergonomia este o stiinta ale carei principii sunt din ce in ce mai folosite, atat pentru ameliorarea conditiilor si a ambiantei la locul de munca, cat si in proiectarea de arhitectura. 

Arhitectul francez târziu Le Corbusier a studiat proportiile umane, fiind un promotor al arhitecturii adaptate la dimensiunile corpului uman. A publicat în 1950 tratatul "Modulatorul", în care tratează sectiunea de aur a siluetei umane, aplicată la proportiile functionale în arhitectura. Pornind de la ideea că sectiunea de aur se regăseste în proportiile siluetei umane a raportat între ele părtile succesive ale corpului, de aici rezultând dimensiuni standard pentru anumite corpuri de mobilier. Spre exemplificare, înăltimea genunchiului indică înăltimea de 43 cm pentru șezutul unui scaun înalt.

Le Corbusier si-a dat seama de importanta dimensiunilor umane pentru crearea unui mobilier confortabil si sănătos, principiile ergonomice fiind tot mai folosit în prezent pentru ameliorarea condiiilor si ambiantei la locul de muncă ori în propriul cămin.

Renumitul pictor si om de stiinta renascentist Leonardo da Vinci a stabilit silueta de aur a omului, pe care a amplasat-o intr-un patrat si un cerc. In centrul cercului este plasat ombilicul siluetei. Distanta dintre talpa si ombilic si dintre ombilic si crestetul capului sunt in proportie de aur. 

Din cele mai vechi timpuri, omul a fost fascinat de legile naturii, o mare atractie exercitand asupra lui armonia proportiilor dintre parti si intreg. Astfel, s-a observat ca atunci cand, de exemplu, spunem despre un copac ca este frumos, admiram in el, de fapt, armonia proportiilor sale, care se poate exprima matematic.

In acest fel s-a ajuns si la descoperirea proportiilor care exista intre diferitele parti ale corpului uman. Arhitectul roman Vitruviu (autorul celor "Zece carti de arhitectura") si continuatorii sai din perioada Renasterii au determinat relatiile proportionale dintre componentele corpului uman, descoperind, de exemplu, ca inaltimea ideala a capului reprezinta o optime din cea a corpului, palma o zecime, iar laba piciorului o sesime din inaltimea totala a corpului.        

                                                                                                                                                       

Ergonomia în amenajările interioare are ca efect producerea obiectelor în aşa măsură încât ele să ofere confort, siguranţă şi eficacitate. Cel mai adesea am auzit acest termen atunci când ne-am cumparat un scaun. Scaunele ergonomice le-am perceput ca pe nişte scaune comode, care se pliază pe nevoile şi fizicul fiecărei persoane.

Dar nu toate piesele de mobilier pot fi modificate în funţie de utilizator, aşa că este nevoie de nişte măsuri medii care să se potrivească tuturor utilizatorilor.  Voi enumera câteva dimensiuni ale unor corpuri de mobilier standard.

Pat de o persoană: 90-110 cm lăţime,190-210 cm lungime şi 40-45 cm înălţime;

Pat dublu: 140 -180 cm lăţime, 190-210 cm lungime şi 40-45 cm înălţime;

Scaun: 45 cm înălţime şezut, 45 cm adâncime şezut, 90 cm înălţime spătar;

Dulap de cărţi: 26-30 cm adâncime, Dulap de haine: cu rafturi 40-45 cm adâncime, pentru umeraşe 55-60 cm adâncime;

Canapea/fotoliu: 35 cm înălţime şezut, 55 cm adâncime şezut;

Masa: 76-80 cm înălţime pentru a mânca, 72-76 cm pentru scris, 68-72 cm pentru desenat;

Oglinda în care să ne vedem complet, trebuie să aibă 40 cm lăţime şi 120 înălţime. 

Dimensiunile spaţiilor din locuinţă trebuie să respecte şi ele conformaţia umană aşa că holul trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 110 cm, iar pentru un culoar de circulaţie unde nu avem uşi putem avea 80 cm lăţime pentru o persoana, sau 140 cm lăţime pentru două persoane.

O masă cu scaune ocupă cel puţin 235 cm, la acest spaţiu adăugându-se încă 60 cm de fiecare parte pentru a asigura loc de trecere şi posibilitatea de  a trage scaunul. Scara trebuie să aibă cel puţin 90 cm lăţime.

Cabina de duş ar trebui să aibă 90 cm lăţime şi 90 cm lungime, vasul de toletă trebuie pozitionat la o înălţime de 50cm şi are nevoie de un spaţiu de100 cm adâncime si 90 cm lăţime.

Distanţa dintre cuptor şi alte piese de mobilier trebuie să respecte 90 cm necesari deschiderii uşii.

 În acelaşi mod se calculează şi se gândesc amenajările interioare şi producţia de mobilier: să fie practice, confortabile şi să respecte distanţele şi suprafeţele de care omul are nevoie. 

bibliografie minimală:

- Vitruviu despre arhitectură, Editura Academiei, Bucureşti, 1964. - Bau – Entwurfslehre, Ernst Neufert, Bawelt – Verlag / Berlin SW 68,1943,trad.2004 - Manualul Arhitectului proiectant, Vol I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1954. - Abbitare oggi, Guida all’arredamento della casa ambiente per ambiente, Gorlich editore, Milano,1967. - Mari arhitecţi, Bucureşti, 1971, Editura Meridiane - Amenajarea apartamentelor, Elena şi Cosma Iurov, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984. - Amenajări interioare - Camere pentru copii şi tineret, Elena şi Cosma Iurov, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987. - Amenajări interioare - Camera de zi, Daniela Rădulescu, Editura Tehnică, Bucureşti 1988. - Reviste de specialitate